Un piccolo Dizionario filosofico siciliano. È quel che, un po’ per volta, stiamo costruendo, partendo da alcune espressioni dialettali che ci conducono alla scoperta di un codice tutto nostro: una sorta di filosofia sicula della lentezza, soggetta ad un deperimento rapido e forse inarrestabile. L’uso del dialetto è in calo, e certe sottigliezze sfuggono ai più. Certo, non abbiamo troppe pretese: non intendiamo sostituirci agli storici della lingua, ai filologi. Su Facebook ne discute già il gruppo “Filosofia Sicula”.
Qui, su LIVESICILIA, lo fanno tutti i lettori. Con un po’ d’ironia.
Abbiamo già esaminato alcune voci. Abbuttarisi, Accura, Affirrarisi, Allafannarisi, Allazzari, Annacarisi, Annagghiari, Annigghiarisi, Attrivitu, Allistirisi, Arrunzari, Attamaticatu, Ammiscarisi, Arricriarisi, Abbunnapaisi, Abbanniàri, Allicchitarisi, Arriminarisi, Babbiàri, Baccagghiàri, Baccariàri, Binignàri, Blandura, Bonarmuzza, Bottarisàli, Bracchiàri, Bramorìa, Buffuniàri, Bunàca, Cabbasisi, Catuniàri, Chicchiàri, Cutùgnu, Cunzòlu, Cutiddiàta, Cutturiàri.
Da oggi e per un’intera settimana proponiamo altre voci:
La prima voce da esaminare è Decullìsta. Si accettano definizioni non superiori a tre righe.
La seconda voce da esaminare è Disària. Si accettano definizioni non superiori a tre righe.
La terza voce da esaminare è Disputatìvu. Si accettano definizioni non superiori a tre righe











Çiùscia
-Il Satiro Danzante-
(Testo e Musica: Salvatore Azzaro)
Ddassutta, intra o^ mari scuru, çiùscia lu ventu,
accarizza e sbognia u Satiru Danzanti.
“Ar’en pannuchìois choroìs
thèso potè leukòn
pòd’ anabakcheùousa”
“Porrò nei cori notturni
un giorno il mio piede nudo
al rito del Baccanale,
getterò indietro il capo
all’abbraccio dell’aria Çiùscia, çiùscia lu ventu
madida di rugiade”.
Çiùscia, çiùscia lu ventu
çiùscia, çiùscia lu ventu ro Satiru Danzanti
ggiri e ti rriggiri nfunnu o^ mari
vuotati, talia i stiddi cu^ s’occhi chiarì
aggrappiti alli rriti, nun ti scantàri
nèsci fora rri stu mari “Dèran aithèr’es droseròn riptous’(a),”
aaaa… rri stu mari.
“Dèran aithèr’es droseròn riptous’(a),”
Çiùscia, çiùscia lu ventu ro Satiru Danzanti
çiùscia intra i cori lu ventu ro Satiru Danzanti
ggira ggira ggira, raggiu rri suli, rrivutusu ciuffu rri mari
ggira ggira ggira, sini liggeru comu l’aria
niscisti p’abbrazzari chista terra rri Mazara
ccà, ora çiuscia lu Gricali, aaaa… lu Gricali.
Çiùscia, çiùscia lu ventu ro Satiru Danzanti
çiùscia na^ lu criteriu lu ventu ro Satiru Danzanti
ggira ggira ggira, bbabbaluci ntra lu mari
ggira ggira ggira, comu u mulu intra l’ària
i varchi chini i pisci ànn’attraccatu
ora si, si pò abbanniari.
Accattativi u pisci,
Chi pisci avemu?
u pisci friscu. Avemu trigni, murruzzu friscu, calamari e cernii.
Datimminni ddu chila.
Accattativi u pisci, Chi vi dugnu, a cernia?
Ddu chila.
u pisci friscu.
Çiùscia, cci à aricchi tisi lu ventu, si u Satiru Danzanti
çiùscia, teni a cura lu ventu, si u Satiru Danzanti
ggira ggira ggira, taràntelli antichi poi ascutari, “…nirinanni”
riggiriti nta l’ària, a sikinnis e a cordax poi danzari
“ittannu a ‘nnarrieri a lussurriggianti unna rri li to capiddi,
ca si sullievunu nta l’ària”
“Aanapàllon
trupheròn te plòkamon eis aithèra rìpton”.
aaaa… nta l’aria.
“Aanapàllon
trupheròn te plòkamon eis aithèra rìpton”.
Çiùscia, ntra sta canzuna, ca fà mbriacari, lu ventu ro Satiru Danzanti
Çiùscia, mmenzu e strati e na^ ggenti, lu ventu ro Satiru Danzanti
Çiùscia, ne^ campanari e na^ li scoli, lu ventu ro Satiru Danzanti
Çiùscia, contru i tinti mafiusi, lu ventu ro Satiru Danzanti
çiuscia çiuscia lu ventu…